Iarna asta, Bucureștiul părea acoperit de o pătură albă de pace și liniște.

This winter, Bucureștiul seemed covered by a white blanket of peace and quiet.

Pe Lipscani, luminile de Crăciun împodobeau străduțele înguste, iar oamenii se grăbeau spre locuri calde și prietenoase.

On Lipscani, Christmas lights adorned the narrow streets, and people were hurrying towards warm and friendly places.

Printre aceștia, trei frați se întâlneau după mult timp.

Among them, three siblings were meeting after a long time.

Mirela alesese Cărturești Carusel, o librărie incredibilă, pentru reuniunea lor.

Mirela had chosen Cărturești Carusel, an incredible bookstore, for their reunion.

Încercase de mult să găsească momentul potrivit, iar acum, spiritul sărbătorilor părea perfect pentru o asemenea întâlnire.

She had tried for a long time to find the right moment, and now, the holiday spirit seemed perfect for such a meeting.

Cu pereții încărcați de cărți și fiecare colțișor luminat cald, librăria era la fel de primitoare ca un șemineu într-o zi friguroasă.

With walls lined with books and every corner warmly lit, the bookstore was as welcoming as a fireplace on a cold day.

Mirela sosise prima.

Mirela arrived first.

Se așezase la o masă mică, lângă fereastră, unde luminițele se reflectau jucăuș.

She sat at a small table near the window, where the lights played reflectively.

Avea emoții, dar și o speranță ascunsă în suflet.

She was nervous but also held a hidden hope in her heart.

Curând a sosit Adrian.

Soon Adrian arrived.

Cu un fular gros în jurul gâtului și cu un zâmbet ștrengar, se apropie de masă.

With a thick scarf around his neck and a mischievous smile, he approached the table.

În spatele său, Lucian apărea rezervat, dar prezent.

Behind him, Lucian appeared reserved but present.

Aruncă o privire rapidă asupra împrejurimilor înainte de a se așeza.

He cast a quick look around before sitting down.

Mirela îi întâmpină cu un zâmbet cald.

Mirela greeted them with a warm smile.

"Dragi frați, mă bucur că suntem împreună," spuse ea entuziasmată.

"Dear brothers, I'm glad we're together," she said enthusiastically.

"Aș vrea să vorbim despre tot, inclusiv despre ce ne doare."

"I want us to talk about everything, including what pains us."

Lucian își încrucișă brațele.

Lucian crossed his arms.

"Despre moștenire? Sau despre ce ne-a adus aici?" întrebă el, fără să-și ascundă amărăciunea.

"About the inheritance? Or about what brought us here?" he asked, not hiding his bitterness.

Adrian dădu din umeri nepăsător.

Adrian shrugged carelessly.

"Vreau doar să rezolvăm totul. Să putem merge mai departe."

"I just want to resolve everything. So we can move on."

Începutul discuției fu tensionat.

The beginning of the discussion was tense.

Gândurile lor erau împrăștiate precum fulgii de zăpadă care priveau prin geamul lat al librăriei.

Their thoughts were scattered like snowflakes looking through the wide window of the bookstore.

Mirela încercă să medieze, dar știa că nu avea să fie simplu.

Mirela tried to mediate, but she knew it wouldn't be easy.

"Trebuie să fim corecți unii cu alții," sugeră ea.

"We need to be fair to each other," she suggested.

"Și mai ales sinceri."

"And especially honest."

Lucian, cu privirea lui pătrunzătoare, izbucni.

Lucian, with his penetrating gaze, burst out.

"Sincer? Adrian, pentru tine totul e doar despre bani."

"Honest? Adrian, for you, it's all just about money."

Adrian se aprinse.

Adrian flared up.

"Spui asta, dar uităm de trecut! Mulți ani am dus povara singur."

"You say that, but we forget the past! For many years, I carried the burden alone."

În atmosfera încărcată, cuvântul neîmpăcat atârna greu în aer.

In the charged atmosphere, the word unresolved hung heavily in the air.

Mirela tremura puțin, dar nu de frig.

Mirela trembled slightly, but not from the cold.

Era momentul să intervină.

It was time to intervene.

"Vă rog, e Crăciunul!

"Please, it's Christmas!

Iubirea și iertarea sunt darurile pe care le putem oferi unii altora.

Love and forgiveness are gifts we can offer each other.

Moștenirea e doar un lucru.

The inheritance is just a thing.

Dar noi... noi suntem o familie."

But us... we are a family."

Lucian se înmuie la auzul vorbelor ei.

Lucian softened at her words.

Adrian simți schimbarea și, pentru prima oară, privi în ochii fraților săi fără furie.

Adrian sensed the change and, for the first time, looked into his siblings' eyes without anger.

"Am nevoie de voi, chiar dacă nu arăt asta des," recunoscu el stânjenit.

"I need you, even if I don't show it often," he admitted awkwardly.

Mirela zâmbi, știind că plantase o sămânță de împăcare.

Mirela smiled, knowing she had planted a seed of reconciliation.

Lucian oftă, dar un zâmbet timid îi apăru pe față.

Lucian sighed, but a timid smile appeared on his face.

"Poate să îndreptăm lucrurile e mai important decât orice moștenire."

"Maybe making things right is more important than any inheritance."

Adrian aprobă.

Adrian agreed.

"Da, și eu vreau să sărbătorim împreună Crăciunul.

"Yes, and I want us to celebrate Christmas together.

Chiar aici, între cărți și povești."

Right here, among books and stories."

În acea librărie minunată, unde aroma cafelei se amesteca cu mirosul paginilor proaspete, cei trei frați au decis că adevărata moștenire le era legătura lor, nu banii.

In that wonderful bookstore, where the aroma of coffee mingled with the scent of fresh pages, the three siblings decided that the true inheritance was their bond, not the money.

Crăciunul i-a găsit fericiți împreună, învățați să își ierte greșelile și să construiască din nou, bucăți de familie și inimi vindecate.

Christmas found them happily together, learning to forgive their mistakes and to rebuild, pieces of family and healed hearts.